1. Manca. Orez cu lapte. Macaroane cu brânză. Fasole fierte cu murături. Cartofi copți sau fierți cu scrumbie marinată sau afumată. Pește prăjit în făina de porumb... 😁 Mă opresc aici. (Victoria Prunici)

2. Cartofi prăjiți. (Angelica Frolov)

3. Macaroane cu brânză. (Mariana Ciobanu)

4. Macaroane cu brânză ❤ , cartofi prăjiți, varză înăbușită, fasole prăjite, colțunași leneși, supa cu perișoare (mai ales când răceam), plăcinte, brânzoaice. (Dana Belicov)

5. Hrișca cu ceapă prăjită și pastă de roșii. Uram mâncarea asta deja. (Laurentia Schulz)

6. Dimineața pâine cu Rama și pâine cu unt. Mancă evident - tare bună mai era. (Anetta Dabija)

7. Macaroane cu brânză. Borș cu fasole. Fasole făcăluite. Cartofi fierți în coajă cu siliodcă și ceapă cu tomat și ulei de casă de la bunica. Borș roșu. Găluște leneșe, un fel de plov în două cu capustneac. Murături. Compot. (Kristina Doba)

8. Mămăligă în fiecare zi. Bostănei, fasole, păstări și unicul desert 😞 mere.(Natalia Bzovaia)

9. Борщ постный, кастрюля на неделю. (Катерина Рябая)

10. Pâine cu ceai negru. (Otilia Babara)

11. Orice ar fi da sa fie cu usturoi, ca să ai după ce să-ți fie sete :))) și să ai poslevkusie de cârnaț. (Postovan Postovan)

12. Din anii 90 îmi amintesc clar pâinea neagră, cârnaț și roșii care miroseau a bunicu 🙂 (să mă întrebi de anii '10 și o să-ți raspund 'Linela si Alco'). (Cris Robu)

13. Hrișcă cu sos, hrișcă cu unt, cartofi prăjiți cu murături, tot felul de borșuri, macaroane cu cașcaval, macaroane (scoici) cu zahăr, fasole cu murături, vara - tot felul de tocănițe (roșii cu ardei, vinete cu roșii...) (Veronica Cojocaru)

14. Macaroane (cu unt și) cu brânză și cartofi prăjiți.

15. Despre macaroane... când am ajuns la studii în Italia în 2007, italienii ma-ntreaba cu entuziasm - știi de pasta? Ai mai mâncat? Știu, în copilărie, când nu aveam altceva ce sa mâncăm, mâncam pasta cu brânză. (Arina Crețu)

16. Colțunași 🙂. Icre de vinete. Mâncărică de la bunica. (Rodica Spânu)

17. Borșul. Nu îmi plăcea nici un fel de mîncare în formă lichidă, dar borșurile și zeamele/zemele/ zamele mamei (și a tuturor femeilor din familia mamei) sunt o operă de artă și erau mereu prezente pe mesele noastre. (Anastasia Taburceanu)

18. “Doktorskaia kolbasa” cu maioneză și pâine. Lapte condensat. Icre de dovlecei. Tocana de urzici. Ochișori ( oua prăjite). Cafea cu lapte. Pâine cu unt de ciocolata, pâine cu unt si gem de zmeura. (Nati Vozian)

19. Călcâi de pâine rotundă, proaspătă, cu usturoiul ros de coaja pâinii. (Alexandru Badiceanu)

20. Cartofi cu selyodkă. Și acum ador acest fel de mâncare. (Olesea Daranjiu)

21. Dimineața, lapte cu hrișcă, lapte cu orez, pâine cu unt și cu povidlă.... La noi și acum îs anii ‘90. (Léa Art)

22. Noi din economie mai și coceam... Pâine, turte... Diverse plăcintele cu cartofi, varză murată (verzi se zice la noi, varză cu morcov). Terciurile cu ceapă prăjită, supele de post, pastele și cartofii erau la ordinea zilei. (Marina Dulap)

23. Macaroane “po flotski”. Doar tata le făcea. ❤️ Erau macaroane cu tușoncă. (Veronica Sirbu)

24. Щи на костях. Продавались так называемые суповые наборы - фасованные кости. Мама варила большую кастрюлю, чтобы был обед нам, когда со школы вернёмся, а вторую кастрюлю варила среди недели, и для этого вставала в 5 утра, чтобы успеть на работу. Я со второго класса сама приходила со школы и грела себе на плите три половника щей в ковшике. (Anastasiia Danilova)

25. Poftim și istorii. Vara eram mai mult pe la bunici, și pentru că la capitolul dulciuri era cam complicat, le făceam singură. Bomboane din zahăr și semințe/nuci pe tigaie. Problema e că după așa o bunătate, tigaia nu se mai curăța, iar eu nu am găsit nimic mai genial decât să le arunc în porumbul (păpușoii) din grădină. Vă dați seama de starea bunicii care nu-și găsea tigăile... Și de "recolta" dublă adunată toamnă. (Marina Dulap)

26. Mangia bulgărească, de rață, mneam mneam. (Ghenadie Cadin)

27. În anii 90 nu prea primeam salarii... cu aniii :(( Cumpăram grâu, făceam făină și coceam pâine, plăcinte, învărtită, blinele... Cartofi în orice mod, mai des prăjiți; sarmale cu orez plus hrișcă (tare gustoase), desigur, conserve de legume în asortiment. Nu prea cumparam producte, salamul era lux. Făceam unt din smântână, scurgeam zerul din chefir și din ceea ce rămânea plus zahăr făceam crema pentru medovic. Erau multe rețete din nimic să faci ceva gustos. Da, copiii își făceau singuri glazura de ciocolată, când pofteau dulce (cacao+lapte sau apa+unt sau untură+zahăr) la foc mic și în câteva minute e gata. (Naty Kulea)

28. Manca, borș, hrișcă cu sos, murături, citrice și zgushionka multă pentru că tata lucra la gara feroviară. (Maria Crețu)

29. Cartofi fierți în coajă cu scrumbie, cartofi prăjiți cu varză murată... mâncăruri simple, mai pe scurt. Sigur că nu lipsea zeama de găină cu tăieței de casă, și mă uitam cum ne împărțea mama găinușa, nouă ne dădea bunișorul, iar ei își lăsa gâtul și scurmușele și când o întrebam, ea zicea că tare îi mai place gâtul... Abia când au trecut ani și am început a împărți găinușa din zeamă copiilor mei și îmi lăsam exact ceea ce își lăsa și mama, am înțeles de ce îi "plăcea" mamei așa de tare gâtul. Mamele noastre, mamele. (Galina Roșca)

30. Cel mai renumit desert de pe atunci sau un pic mai târziu, era pâine înmuiată în apă și presurată cu zahăr. Ronțăiam cu toată mahalaua până burta acoperea drumul Mama făcea cele mai gustoase pârjoale din lume, iar când scotea pâine proaspătă din cuptor, ah, ce bunătate era acel călcâi aburind de pâine și cu o cotletă! Nu prea vedeau salariul pe atunci părinții mei și mama făcea din nimic întotdeauna ceva gustos. O dată întoarsă de la școală, flămândă ca un lup, am simțit din verandă un miros foarte frumos. Pe plită mă aștepta prima posibilitate de a vedea o tigaie mare, mare cu morcov prăjit cu unturică. Vai, ce bun a fost! (Galina Vieru)

31. Mămăligă cu jumere, era plin beciul cu borcane și când nu mai știai ce să mănânci, topeam jumăre. De fapt și cartofi prăjiți cu jumere, ouă prăjite cu jumere, mai în scurt, totul cu jumere. La dulce, pâine udă cu apă și zahăr. (Natasha)

32. Cartofi prăjiți, care făceau crustă pe fundul tigăii, cu un ou furat de sub găină și mărar proaspăt, tomat de casă cu smântână și brânză de oi, și spre sfârșit de 90, când au apărut broilerii, multe pulpe de găină prajite până la coajă crocantă cu "spaghetti" Spicușor aaa! Și mai 'furam' ciocolată din dulap, din aia la kg, arăta ca o piatră mare de ciocolată, și ciopleam din ea cu un cuțit, să nu vadă mama, până s-a făcut o pietricică mică, și am înțeles că am pățit-o. (Tania Cerga)

33. Turte cu zahăr + cacao = așa ne hrănea bunica in vacante ❤️ făcea 2 teancuri de turte, unul cu zahăr și altul fără, pt borș roșu cu fasole, cred ca se trezea la 5 dimineața. Iar noi la oraș făceam mai des pâine prăjită cu ou, dulce 🤣 asta era desert. Hrișca cu lapte, orez cu lapte, mancă, macaroane cu lapte = asta de dimineața. (Esenia Satirov)

34. Toată școală mama îmi lăsa pe plita dimineața terci cu lapte. Diferite terci și toate cu lapte. Nu așa cum fac acuma ovsianca cu lapte, dar anume un fel de supă de lapte, dar cu terci. Dulce. Macaroane cu lapte, pe care îi iubeau toți colegii mei de clasa, eu nu iubeam 🙂 Mie imi plăcea пшеничная каша. Asa bobițe mititele rotunde galbene. (Tusia Jurminskaya)

35. Pirog. Mama des făcea pirog cu mere. El nu mereu ieșea. Uneori era negru tare, nu se 'ridica', alteori era nalt și frumos. Dar mereu era tare dorit și plin de iubire. Bunica mă alinta cu gogl-mogl. Îl bătea cu furculița tare rapid și eu îl savuram muuuult. Ea zicea că asta era desertul copilăriei ei. Iată și al meu. (Constanța Dohotaru)

36. În fiecare sâmbătă mama făcea zeamă din pui de casă, cocea pâine. Smântână proaspătă și chefir. De intrai în comă alimentară. Plăcinte cu brânză, cartofi și varză. Cartofi prăjiți cu ceapă, ou și brânză de oi. Desertul meu era smântâna cu cacao și zahăr, ținută la congelator câteva ore :)) mi-l făceam singură. (Ala Bala Portocala)

37. La începutul anilor 90 eram la Iași, la liceu. Aveam un ceaunel tare mic, în care încăpea un pumn de cartofi taiați pai. Atât de bine îmi ieșeau, că am mâncat o săptămână la rând cartofi pai. Dacă nu începea să mă doară ficatul de la atâta prăjit, continuam :)))). Altă mâncare des întâlnită la gazda la care stăteam cu altă moldoveanca erau spaghetti cu brânză de oi și ceapă prăjită. Și acum, uneori când mă apucă nostalgia, le mănânc. Tare bune. (Maia Metaxa)

38. Fasole. Mai întâi mama făcea supă din cei fierți, apoi prăjea ce rămânea cu legume, iar dacă mai râmâneau din cei fierți, făcea și făcăluiți. Din asta mâncam vreo două zile. Scenariul se repeta o dată la două săptămâni. Apoi mai era pâinea fierbinte cu vin. De fiecare dată când bunica cocea pâine, o scotea fierbinte și o rupea. Apoi într-un vas punea vin roșu de casă cu zahăr și noi întingeam acolo cu pâine fierbinte - desertul preferat :)) (Alina Gîrneț)

39. Pâine cu unt și cu ceai. Deseori de trei ori pe zi și nimic altceva, fiindcă erau perioade când nu îmi plăcea absolut nici o alta mâncare din cele care erau. Nana mea mă numea ‘чай, чайок, чаище’ 😊 De altfel, multe ‘macaroane’ cu ceapa prăjită sau cu brânza de oi, cartofi ‘scăzuți’ și borș. (Catalina Nuta)

40. Snack dulce: pâine cu unt (ei cum, mai des margarina "Rama" 🙁 ) + zahăr deasupra. Snack sărat: pâine stropită binișoor cu ulei + un pic de sare deasupra. (Iris Crețu)

41. Mirosul copilăriei mele e a bostănei prăjiți în ou și făină. Asta era peste o zi din iunie până în septembrie. Toată casa mirosea. Am vreo 15 ani de când încerc să le repet gustul, încă fără succes.) Și la tot se facea piureu de cartofi. Și iarna, și vara. (Cristina Guțu)

42. Slănină tăiată mărunt prăjită pe tigaie cu ceapă la care se adăuga pastă de tomate. Tăticul meu pregătea, îmi este dor de acele timpuri, astăzi mănânc practic tot ce ne oferă un market, dar tata nu mai este cu noi. (Elena Iordachi)

43. Jumere cu orice)) putea fi hrișcă, macaroane, cartofi, ouă, mămăligă, fasole, pâine coaptă, iar sâmbăta - plăcinte coapte pe vatră în cuptor și în loc de tavă era o frunză mare de curechi, de obicei erau cu varză, cartofi sau cireșe amare cu tot cu sâmburi - vărzări, le spunea bunica. (Violeta Adam)

44. La ordinea zilei erau cartofii prăjiți și la final adăugat un ou. Macaroane cu brânză de oi (ca nu mi se întoarce degetul să scriu paste)), hrișca cu carne de găină și pâine de casă. (Ludmila Popescu)

45. Turte, urzici de primăvară cu turte, mămăligă cu sos de tomate, ghiveci de vinete - vecinii mei găgăuzi numeau ghiveciul Mange. Aveam praf de cacao și făceam chec. (Irina Dubinski)

46. Mergeam la țară, la bunici și acolo desertul cel mai iubit a copiilor erau bomboane din zahăr pe tigaie, strâng eu toată gașca din mahala și o invit acasă sa facem bomboane, din maturi nu era nimeni, începem procesul, tigaia la foc, uleiul încins, presurăm zahărul, totul se topește, se încleie... și ia foc, eu apuc tigaia cu mâinile goale, desigur ca mă frig, arunc tigaia pe podea și tot uleiul încins îmi sare pe picioare și pe o mînă... Ei, mai departe, am primit o bătaie "morală", cu alergat la farmacie și cu mama care plângea ca o sa rămân cu semne pe picioare și nu o să pot purta rochii scurte. (Gabriela Rotaru)

47. Când ne era dor de ceva dulce, prăjeam turte pe tigaie în ulei. Trebuia să fie foarte subțiri ca să fie crocante, apoi presurate cu zahar. Torte faceam doar cu fetele la școală sau acasă la cineva mai priceput. Nu-mi ieșeau niciodată. În rest, meniul de mai sus, văd că parcă ne era scris la toți să mâncăm la fel. (Diana Mihuta)

48. Manca mi s-a întiparit clar. Ai mei îmi puneau o farfurie mare și mâncam de pe o “taburetcă”. Fiindcă mâncam încet și fără poftă, mă lăsau singură la bucatarie și ei priveau televizorul în altă cameră. Mâncam manca în două cu lacrimi și visam la un prieten imaginar care să o mănânce pentru mine. Acum însă o iubesc și o asociez cu grija parintească, o fi vreo variație de Stockholm syndrome. (Otilia Vlasov)

49. Eu mâncam des ghiozlomele/ghizlomele. Etimologia cuvântului e turcă “gözleme” și s-a păstrat probabil pentru ca locuind în satul Cociulia, la sud, pe lângă Găgăuzia, a reușit să reziste celorlalte denumiri. Erau niște semilune, dacă tot e că vorbim de turci, umplute cu brânza de vaci și de oi cu ou și mărar; cu curechi murat călit cu ou; cu vișine. Ce bune mai erau!!! Le făcea mămica (bunica) și le făcea și mama. Ah, se mai umpleau și cu cartofi cu ceapa și ou. Le fac și eu uneori ca sa îmi amintesc de copilărie. Ce frumoasă și gustoasă a fost!!! (Vera Gajiu)

50. Borș cu varză( se făcea o cratiță mai mare pentru câteva zile), cartofi cu multă ceapă, la tigaie și la desert - zahăr ars cu miez de nucă. (Diana Manoli)